(un)disclosed desires

A afirma faptul ca nu vei da curs unei actiuni de teama rezultatului final, -anticipat ca fiind unul care trage spre indragostire- e cat se poate de trist. A spune cuiva " te iubesc", ca mai apoi cele de mai sus, e pur sadism. sau curaj. Depinde de perspectiva. A spune "Acasa" celui de langa tine urmat de fraza cu care am inceput textul e ca si cum s-ar darama un stalp de inalta tensiune in mijloc de noapte -ramai in bezna- si, desi stii unde sunt lucrurile, tocmai te-ai impiedicat de prag. A spune, ca si contra-actiune ca va urma si pentru el/ea, inevitabil o alta indragostire e efectiv ping-pong cu matze moarte. A da o replica de genul " a dori si altceva din curiozitate nu e de condamnat" e nebunie curata. Dar, e rational, corect, si denota respect fata de dorinta exprimata. Evident, chiar nu e de condamnat, si in nici un caz, nu e fair sa tragi in directia opusa. A nu dori sa auzi despre o posibila indragostire denota nepasare/indiferenta/frica. Pe de o alta parte, a auzi e tortura psihica. A incerca sa asimilezi/integrezi informatia in propriul sistem e masochism. A trata situatia calm, prin discutii rationale samd, e un simplu artificiu de calcul. o bariera formata de insecuritati...caramida peste caramida. Sa nici nu-ti vina sa crezi, e absout normal.
Era sa intreb. M-a oprit confirmarea.